Primăria Colelia

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Colelia făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată doar din satul de reședință, cu 1044 de locuitori. În comună funcționau două școli (una de băieți, cu 60 de elevi și una de fete cu 8 eleve) și o biserică. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în plasa Căzănești a aceluiași județ, cu o populație de 1280 de locuitori.

În 1950, a fost arondată raionului Urziceni din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) raionului Slobozia din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița (reînființat), dar a fost imediat desființată, satul ei trecând în administrarea comunei Cocora. Comuna a fost reînființată în 2005.

Comuna Colelia este formată numai din satul de reședință cu același nume.

Teritoriul judeţului Ialomiţa se caracterizează printr-un climat continental care se concretizează prin contraste mari de la vară la iarnă. Valorile medii şi extreme ale factorilor climatici înregistraţi la staţia meteo din oraşul Slobozia sunt:
- temperatura medie anuală este < 11 ° C;
- temperatura maximă absolută 40 ° C;
- temperatura minimă absolută - 28 0 C;
- precipitaţii medii anuale - 450 mm;

Din punct de vedere morfologic, comuna Colelia este situată în Câmpia Română, unitatea Bărăganu lcentral sau Bărăganul lalomiţei, interfluviul Ialomiţa — Călmăţui. Conform împărţirii transversale, Comuna Colelia se situează în subregiunea de vest denumita de Petre Coteţ - Câmpia Padinei cu relief monoton.
După împărţirea în subregiuni longitudinale comuna Colelia este situată în subdiviziunea de mijloc cu morfologia dominantă clasto — carstică sufozională. Interfluviul Ialomiţa- Călmăţui prezintă un relief de câmpie uşor ondulat cu altitudini maxime de 64.3 m în partea de nord est a comunei în punctul Colelia şi minim de 55 m în zona depresionară situată în partea de est a teritoriului. Din punct de vedere geologic, comuna Colelia aparține platformei Moesice. Caracteristica acestei zone o constituie prezentă unui fundament cristalin în adâncime, acoperit de o serie sedimentară groasă din care spre suprafaţă apar depozite ce aparţin cuaternarului prin etajele sale Pleistocen mediu, Pleistocen superior şi Holocen superior.

Vegetația comunei se caracetrizează prin terenuri agricole și pajiști sermezofile de silvostepă. Dintre speciile vegetale se întâlnesc: colilie, negarp, scaite, macul de câmp, colții babei, sîngele coinicului iar dintre arbuști: porumbarul și măceșul.
Fauna spontană dispune de un mare număr de specii, cele mai răspândite fiind popândăul, hărciogul și rozătoarele inclusiv iepurele. Dintre păsări: prepelița, potârnichea, turturica. În faună se mai pot menționa lupul (sporadic, iarna) și căprioara.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Colelia aparţine bazinului hidrografic al râului Ialomiţa - Buzău. Râul Ialomiţa este situat înafara teritoriului administrativ la cca. 15 km spre sud de centrul comunei.
Zona este traversată de o serie de canale de irigaţie şi desecare pentru eliminarea excesului de umiditate. Un canal important HC 479 drenează prin canale secundare (HC 6, HC 4, etc.) partea de nord vest a teritoriului administrativ al comunei şi apoi traversează comuna prin colţul de sud vest către râul Ialomiţa. La este de limita intravilanului, zona depresionară existentă este drenată prin canale de irigaţie cu dispoziţie rectangulară şi colectate în canalul de desecare HC 210 cu direcţie aproximativ de la vest la est şi apoi pe teritoriul comunei Cocora, deversează spre valea Cărămizilor. Din punct de vedere hidrogeologic, pe întreg teritoriu stratul acvifer freatic se situează la adâncimi mici cuprinse între 2 - 5 m.