Primăria Roșiori

    La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Mostiştea a judeţului Ilfov şi era formată numai din satul de reşedinţă, cu 672 de locuitori. În comună funcţiona o şcoală mixtă cu 18 elevi. Anuarul Socec din 1925 arată că teritoriul fusese reorganizat, satul Roşiori făcând parte din comuna Chiroiu-Roşiori, cu 5325 de locuitori, alături de satele Biţina-Ungureni, Biţina-Pământeni, Chiroiu-Ungureni, Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Moviliţa Nouă, Moviliţa Veche şi Valea Colceagului. Comuna făcea parte din plasa Fierbinţi a aceluiaşi judeţ. În 1931, satul Roşiori se desprinsese de această localitate, formând, din nou, o comună de sine stătătoare.

    În 1950, comuna Roşiori a trecut în administrarea raionului Căciulaţi şi apoi (după 1956) în cea a raionului Urziceni din regiunea Bucureşti. În 1968, comuna a revenit la judeţul Ilfov, reînfiinţat, dar a fost imediat desfiinţată şi inclusă în comuna Moviliţa. Această comună a trecut în 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, în judeţul Ialomiţa. Comuna a fost reînfiinţată în 2004 prin separarea satului Roşiori de comuna Moviliţa.

    Conform Anuarului Socec al României-mari, Chiroiu-Roşiori era o comună rurală care avea cuprinse 9 sate: Biţina-Pământeni, Biţina-Ungureni, Chiroiu - Pământeni, Chiroiu-Satu-Nou, Chiroiu-Ungureni, Moviliţa-Veche, Moviliţa - Nouă, Roşiori şi Valea Colceag - Plasa Fierbinţi. Numărul locuitorilor din Chiroiu-Roşiori era de 5325, şi se afla la o distanţă de 45 de km de Bucureşti şi la 20 km de Urziceni.

    Comuna Chiroiu - Roşiori i-a avut ca primar pe Georgescu V. M. şi ca notar pe Ştefănescu Gheorghe. Învăţătorii vremii din comună au fost: Şerbănescu C., Timuş M., Şerbănescu C. Iulian, Nicolean M. şi Preda Ion. Preoţii parohi care au slujit la vremea respectivă au fost: Nicoreanu Al. şi Rădulescu Th. Societăţile agricole ale comunei Chiroiu - Roşiori erau reprezentate de Societatea cooperativă „Sf. Petru şi Pavel“.

Din punct de vedere al structurii teritoriale, comuna ROȘIORI se compune din următoarele subunități (sat-reședință și sate componente):

1. Roșiori (sat-reședință)

    Teritoriul comunei este situat în partea sudică a Câmpiei Bărăganului. Bărăganul (sau Câmpia Bărăganului) este o subunitate estică a Câmpiei Române, cuprinsă între valea Dunării (în sud şi est), valea Buzăului, regiunea subcarpatică şi Siretul interior în nord, şi valea Mostiştei la vest. Este considerată „grânarul României“.

    Clima este temperat continentală, cu caracter de ariditate, cu veri foarte calde, ploi nu prea abundente, care cad deseori sub formă de averse, ierni reci, uneori cu viscole puternice, cu frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuităţi repetate în stratul de zăpadă.

Vegetaţia localităţii are caracter de stepă, pe cea mai mare parte din suprafaţa sa întâlnindu-se următoarele tipuri:

- Stepă primară formată din graminee cu valoare mică sau lipsită de valoare furajeră;

- Lacustră-orzoaică de baltă, brădiş, lintiţă, coada calului, limba broaştei, săgeata apei, cucută de apă, piciorul cocorului;

- Alte tipuri de vegetaţie: urzică, troscot, pălămidă, mohor, muşeţel, coada şoricelului, păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc..

Fauna existentă în localitate se poate clasifica astfel:

- Animale de stepă şi de pădure: popândău, hârciog, orbete, şoarece de câmp, dihor de stepă, şopârlă de câmp.Până în 1967 a existat dropia, astăzi fiind dispărută ca specie.

- Păsări, cele mai numeroase fiind: ciocârlie, cioară, vrabie, graur, turturică, guguştiuc, fazan colorizat, prepeliţă, raţă sălbatică, etc..

- Ihtiofauna este alcătuită din: crap, caras, novac şi fitofag.

    Principala apă curgătoare care trece prin sudul comunei este râul Colceag. Comuna Roşiori se află pe malul drept al râului Colceag (un afluent al Mostiştei). Râul Colceag are ca zonă de izvorâre – Petrăchioaia, emisarul său fiind Mostiştea în care se varsă în dreptul satului Măriuţa al comunei Belciugatele din judeţul Călăraşi. Lungimea cursului de apă este de 33 km, trecând prin 3 judeţe – Ilfov, Ialomiţa şi Călăraşi, având şi un afluent – râul Valea Bisericii. Principalele localităţi traversate sunt Moviliţa, Biţina- Pământeni, Chiroiu-Ungureni, Drăgoeşti, Măriuţa - satul comunei Belciugatele.