Primăria Scânteia

Comuna Scânteia este așezată la 46°55’41’’ latitudine N și 27°35’04’’ longitudine E și 167 m altitudine. Comuna Scânteia este învecinată la Nord cu comuna Grajduri, la Est și Sud cu județul Vaslui și la Vest cu comuna Șcheia. Accesul în comună se realizează cu ajutorul drumului județean DJ248 și al magistralei feroviare Iași-Tecuci, care traversează teritoriul comunei în paralel cu drumul județean. Căile de mobilitate rutieră și feroviară asigură transportul direct între comună și municipiile cele mai apropiate. Cel mai apropiat municipiu este reședința de județ Iași, iar la o distanță aproximativ egală în sens opus se află municipiul Vaslui.

La nivel teritorial, Comuna Scânteia este situată în podișul Moldovei, mai exact în podișul Bârladului. Înălțimea medie întâlnită este de 300 m, altitudinea maximă atingând chiar și 400 m în dealurile Bodești și Bâtca, iar altitudinea minimă doar 150 m în șesul Rebricea. La nivel geologic, relieful comunei este format pe nisipuri, gresii și calcare solistice, marne argiloase și depozite aluviale. Din punct de vedere climatic, comuna Scânteia este caracterizată prin climă temperat continentală moderată influențată de situarea geografică și relieful zonei. Temperaturile maxime anuale pot fi atinse în lunile de vară iulie și august cu o valoare medie de 28 de grade Celsius, temperatura minimă din aceleași luni fiind de 16 grade Celsius. Temperaturile minime anuale sunt atinse în luna ianuarie cu o valoare medie de -3 grade Celsius, temperatura medie maximă din aceeași lună fiind de 2 grade Celsius. Precipitațiile medii variază după lună și sezon, precipitațiile minime fiind în medie de 31 mm/mc, valori înregistrate în lunile octombrie, noiembrie și februarie. Valorile medii maxime ale precipitațiilor sunt întâlnite în luna iunie cu 64 mm/mc și în luna mai cu 56 mm/mc

Flora și vegetația. Pe teritoriul comunei Scânteia se întâlnește o vegetație caracteristică pădurilor de foioase și a luncilor, ce a fost în mare parte înlocuită de către culturi agricole. Pe lângă păduri și lunci, suprafețe din terenul comunei sunt destinate pășunilor, viilor și livezilor. Pădurea Bârnova – Repedea este o rezervație importantă de faună și floră ce acoperă 2,45 ha din teritoriul administrativ al comunei Scânteia. Scopul încadrării pădurii ca arie protejată este conservarea a 25 de specii de păsări protejate de lege. Conform ROMSILVA suprafața sitului pădurii este întinsă pe o suprafață de 12.426,4 hectare, iar aria de protecție specială aviafaunistică se întinde pe 12.886,7 hectare. Situl pădurii și aria protejată sunt întinse pe teritoriul municipiului Iași și pe teritoriul comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca și Tomești . Situl este reprezentat de păduri de foioase în cea mai mare parte cu o acoperire de 70% de păduri dacice de fag și 20% păduri dacice de stejar și carpen. Speciile de arbori ce se fac remarcate pe acest teritoriu sunt gârneața (Quercus frainetto), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus sylvatica). Fauna pădurii conține specii rar întâlnite de mamifere, insecte sau păsări precum croitorul fagului (Rosalia alpina), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul cenușiu (Morimus funereus), cărăbușul cu corn (Bolbelasmus unicornis ), gândacul de sol (Carabus variolosus), Rhysodes sulcatus, buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), liliacul cu urechi late (Myotis bechsteinii), liliac de apă (Myotis daubentonii), liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusi), liliacul lui Brandt (Myotis brandtii), liliacul cu mustăți (Myotis mystacinus), liliac urecheat sur (lecotus austriacus).

Pe teritoriul comunei se găsesc două pâraie a căror apă provine din zăpada topită, apă pluvială și izvoare mici. Pârâul Rebricea ce străbate satul Scânteia are o lungime de 16,13 km pe teritoriul comunei și are ca afluent principal pârâul Bolați ce trece prin satul Tufeștii de Sus și măsoară 6,62 km pe teritoriul comunei Scânteia. Printre afluenții ce traversează comuna Scânteia menționăm pâraiele Rebricea-Seacă cu o lungime de 13,57 km, Rățușca cu 0,87 km și Cocoara cu o lungime de 4,53 km. Apa de suprafață de pe teritoriul comunei este reprezentată de pâraiele menționate anterior și două iazuri. Iazul Scânteia are o suprafață de aproximativ 8 ha pe teritoriul comunei cu același nume și iazul La Nuci din extravilanul comunei cu o suprafață de aproximativ 2 ha. Pentru apa de suprafață o principală sursă de poluare o constituie deșeurile adunate de aluviuni odată cu ploaia. Lipsa sistemului de distribuție sau de evacuare a apelor uzate în comuna Scânteia favorizează poluarea prin eliberarea apelor uzate în natură. Problema va fi rezolvată până în anul 2023, cu ajutorului unui proiect de aducere a apei potabile și a colectării apelor uzate ce este în stadiul de implementare. Sursa de apă principală a cetățenilor comunei din prezent este extrasă din apa subterană prin puțuri săpate în pământ sub forma de fântâni. Eliminarea apelor uzate rezultate în urma activității gospodărești se realizează în natură.