Primăria Agigea

Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romană de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri. Așezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.H. şi secolul al III-lea d.H. În veacurile care au urmat, informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire din documente, fiind probabil distruse. Documentele de dată recentă, datează începutul Comunei în anul 1870, deşi este mai mult ca sigur că există înaintea acestei date. Existența consemnată la anul 1870, a Comunei Agigea a fost precedată de constituirea unor nuclee numite generic "cătune", cu denumiri turcești (semn al nașterii lor în perioada de dominație otomană a Dobrogei). Sfârșitul secolului al XIX-lea marchează sosirea în zonă a unui important număr de păstori din jurul Sibiului, din zonele Brăilei și Ialomiței și apoi din Oltenia și Moldova, precum și a unei populații de tătari colonizați de Imperiul Otoman. La sfârșitul secolului al XIX-lea Agigea era locuită, cu precădere de sârbi și turci care se ocupau cu pescuitul. După înființarea primei școli turce cu învățământ religios musulman în 1887, se începe construirea unei școli pentru români, inaugurată abia în 1927. În 1926 se inaugurează Stațiunea Zoologică Marină "Regele Ferdinand I", la inițiativa profesorului Ioan Borcea. (numele său va fi atribuit stațiunii în 1990) și la inițiativa aceluiași profesor se instituie zona Dunelor de nisip litorale, devenită Rezervație Naturală în 1939. În 1984 s-a inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar, începând din 2011 s-au dat în folosință joncțiunile autostrăzilor A2, A4 (ocolitoare Constanța), DN39.
Satele au avut mai multe subordonări administrative. Chiar în 1968 când s-a promulgat Legea organizării administrativ teritoriale a RSR., componentele actuale ale Comunei: Agigea, Lazu, Satul Sanatoriul Agigea și Stațiunea Zoologică Marină erau subordonate orașului Techirghiol. Declararea Comunei actuale s-a produs în anul 2012. Ocupațiile tradiționale ale populației sunt reprezentate de pescuit, agricultură și păstorit. După 1990 satele au fost supuse unui proces intensiv de modernizare a cadrului urbanistic, fapt ce a deteriorat unitatea de imagine rurală, anulând practic tradiții locale de construire
și de organizare a gospodăriilor de tip dobrogean.
1887 – ia ființă prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ religios musulman.
1902 – tot lângă Geamie se infiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba română pentru populaţia românească.
1925 – începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor.
1927 – se inaugurează noua şcoală primară elementară în limba română.
1962 – se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea românească cuprinzând elevi ai claselor V – VI.
1964 – ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a si a VIII-a.
1996 – şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea Aşa cum se specifică în monografia Comunei Agigea, monografie care se găseşte la DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA A ARHIVELOR NAŢIONALE, Comuna Agigea a luat fiinţă în anul 1870 şi a avut aceeaşi denumire de la înfiinţare şi până în prezent şi aparţinea de plasa Constanţa, judeţul Constanţa. În componenţa Comunei Agigea intra şi satul Lazu, care se numea Lazmahale şi este atestat că a fost înfiinţat în secolul al XVI-lea. Dintre Primarii care s-au aflat în fruntea acestei Comune sunt menţionaţi:
• 1935 – Iulie Popeea
• 1938 – Constantin Ionescu–având ocupaţia de agricultor înainte de a fi numit în funcţia de Primar
• 1943 – Diaconescu Ion - având funcţia de căpitan înainte de a fi numit în funcţia de Primar
• 1944 – Constantin Sofană
• 1944 – Nicolae Nedelcu
• 1945 – Aurel Chiriac.

Agigea își serbează ziua pe data de 26 octombrie, odată cu hramul de Sfântul
Dumitru al bisericii din localitate, în timp ce ziua satului Lazu este sărbătorită odată cu ziua
Înălțării Domnului, hram al bisericii locale.

Comuna are în componența sa administrativă:

1. Agigea, satul de reședință, aflat la 8 Km distanță de municipiul Constanța, amplasat spre vest de Lacul Agigea și spre sud de Canalul Dunăre - Marea Neagră, și la 3 km distanță față de orașul Eforie Nord.
2. Lazu, situat pe malul stâng al Canalului Dunăre - Marea Neagră Vecinătățile care o delimitează din punct de vedere administrativ sunt următoarele:
- La Nord: municipiul Constanța, reședința de județ.
- La Est: Lacul Agigea și Canalul Dunăre - Marea Neagră, respectiv Portul Constanța Sud-Agigea.
- La Sud: orașele Eforie Nord și Techirghiol.
- La Vest: Comunele Cumpăna și Topraisar. 

Sub aspectul agroclimatic Comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă temperat-continentală, respectiv „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţă de vie sau culturilor fructifere. Temperatura medie anuală este de 11,2°C. Regimul eolian caracteristic Dobrogei cu vânturi predominante din nord - est a favorizat crearea unei stații eoliene experimentale dezvoltată la Agigea. Vara se înregistrează brize de zi și de noapte.

Relieful este specific platoului podișului dobrogean, fiind uşor vălurit. Depozitele întâlnite sunt constituite din calcare, argile şi marne sarmatice, slab înclinate, acoperite de o cuvertură de loess cu grosime variabilă.

Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof. Ion Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de Nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de Lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc. 

Reţeaua hidrografică este tributară canalului navigabil Rhin-Main-Dunare. Lacul Agigea - este situat în arealul Comunei Agigea. Are o suprafaţă de 31 hectare şi o adâncime maximă de 70 cm. Apa sărată şi nămolul sapropelic au recomandat înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice Agigea. In urmă cu 50 de ani Lacul Agigea era sărat ca și Lacul Techirghiol, dar antropizarea zonei a condus la micșorarea și desalinizarea sa.