Primăria Moldoveni

    La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Moldoveni, Patru Frați și Panțoiu, având în total 2168 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte, la Patru Frați și Moldoveni, cu 105 elevi (dintre care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, având în compunere satele Moldoveni și Patru Frați, cu o populație de 2894 de locuitori.

    În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Urziceni din Regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din Regiunea Ploiești și (din 1956) regiunea București. În 1968, s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița.

    Comuna Moldoveni a fost reînființată în anul 2005 prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni de comuna Dridu.

Din punct de vedere al structurii teritoriale, comuna Moldoveni se compune din următoareale subunități (sat reședință și sate componente):

 

1. Moldoveni (sat-reședință)

    Comuna Moldoveni face parte din Câmpia Bărăganului – o regiune nedetă, acoperită de un strat gros de loess (10 – 40 m). Este presărată cu numeroase crovuri, cu dune (în zona Ialomiței), limane fluviale și cu câteva lacuri sărate. O altă caracteristică este prezența văilor de tip “mostiște”. Solurile sunt predominant cernozomice, foarte fertile, cu un conținut ridicat de humus. În medie, pânza freatică se situează la circa 15-20 m adâncime.

    În zona comunei Moldoveni, clima este de tip temperat – continentală cu caracter de ariditate. Elemente climatologice: temperatura medie anuală a aerului are valoarea de 10,4℃; umiditatea relativă a aerului este de 72%; cantitatea medie multi-anuală de precipitații atmosferice este de 459,9 mm; vânturile caracteristice sunt: Crivățul și Suhoveiul. Se întâlnesc, de asemenea, fenomene climatice de iarnă: bruma, chiciura, poleiul, viscolul, cât și fenomene climatice de vară – furtuni cu grindină.

    Flora specifică zonei este formată din păducel, măceş, porumbar, salcie, plop. Fauna existentă cuprinde animale şi păsări de stepă şi de luncă: iepure de câmp, nevăstuica, vulpea, viezurele, prepeliţa, potârnichea, prigoria, ciocârlia, vrabia, graurul, turturica, guguştiucul, fazanul, etc..

    La marginea de sud a teritoriului comunei curge râul Ialomiţa pe care la doar câţiva km de Moldoveni, la Coşereni, funcţionează încă din 1914 un post hidrometric. Acesta face observaţii asupra nivelurilor (1914), debitelor (1928), îngheţului (1942), şi temperatura apei (1953). Debitul Ialomiţei la Moldoveni este 44,2 m3/s. Apele freatice sunt situate la 2 – 4 metri adâncime în lunca Ialomiţei (cu caracter sulfatat – bicarbonatat – clorurat) şi la 3-18 metri în restul teritoriului (caracter bicarbonatat). Teritoriul administrativ al comunei se găseşte în bazinul hidrografic (BH) al râului Ialomiţa (BH de ord. I, cod XI-1), pe malul stâng al acestuia, în cadrul Câmpiei Române la limita dintre subunităţile internă şi externă. Debitul mediu multianual al râului este de 35,4 m3/s (postul hidrometric Coşereni). Debitele maxime se produc în perioadele cu precipitaţii abundente, respectiv primăvara când se înregistrează un maxim principal, si toamna, când se observa un maxim secundar. Debitul maxim anual reieşit din calcul este de 1280 m3/s la Coşereni pentru de 0,1 % şi 600 m3/s pentru asigurarea de 10%, iar la Slobozia de 1350 m3/s pentru asigurarea de 0,1% şi 630 m3/s pentru asigurarea de 10%. Debitele minime s-au înregistrat fie în sezonul cald, în anii cei mai deficitari pluviometric (1953, 1963), fie în anii cu iernile cele mai grele, din cauza fenomenelor de îngheţ. De obicei, în cursul anului se observa un debit minim principal spre sfârşitul sezonului cald, în lunile augustseptembrie, care corespunde lunilor celor mai secetoase şi un al doilea în timpul sezonului rece, lunile decembrie – februarie, corespunzător timpului celui mai rece cu predominarea fenomenelor de iarnă, în special a podului de gheaţă.

    Pe toată limita teritorială administrativă din nord-est, limita cu comuna Dridu, se află râul Prahova afluent al râului Ialomiţa. Râul Prahova delimitează practic teritoriul administrativ al comunei Dridu de teritoriul administrativ al comunei Moldoveni.